Dissionari Italian-Piemontèis/s

Da Wikisource.

Artorn

Travaj ancora nen terminà


Cost dissionari a l'é dzurtut adressà a coj ch'a fan ëd tradussion da l'Italian al Piemontèis për publiché an ës sit. As capiss ch'a l'é 'ncora nen n'euvra compléta. Chi ch'a sa a peul sèmper feje d'antegrassion, an rispetand le convension ch'i l'oma sernù.

Italian – Piemontèis

A - B - C - D - E - F - G - H - I - J - K - L - M - N - O - P - Q - R - S - T - U - V - W - X - Y - Z

S[modifiché]

SA[modifiché]

  • Sabato (sm): saba; (sabato con il pomeriggio festivo) saba inglèis, (sabato non lavorativo): saba dla sman-a curta, saba festiv.
  • Sabaudo (ag): dla Savoja, savojard, sabàud.
  • Sabbatico (ag): sabàtich; anno sabbatico: ann sabàtich.
  • Sabbia (sf): sabia, sabiëtta, sabion.
  • Sabbiare (vt): sabié.
  • Sabbiatura (sf): sabiura, sabiatura; bagn ëd sabia.
  • Sabbioso (ag): sabios.
  • Sabotaggio (sm): sabotagi.
  • Sabotare: saboté, fé ‘d sabotagi.
  • Sabotatore (sm): sabotator, saboteur.
  • Sacca (sf): sach, taschèt, taschëtta, sacàcia da viagi, bërsach, sach, sach sa spala, sacapan; (insenatura) ansa, ansen; (di acqua ferma) lama, meuja, armeuj, (mil.) saca, ambotiadura; (d’aria) gòla, veuid.
  • Saccarina (sf): sacarin-a.
  • Saccarosio )sm): sacaròsi; sùcher.
  • Saccente (sm): savantin, savantuss, savù.
  • Saccheggiare (vt): sachëzzé, sachegé, ravagé, dëstrùe, ruviné ‘d pianta, rasé; (mil) buté a sach.
  • Saccheggio (sm): saches, sachegg, ravagi, dëstrussion, distrussion, ruvin-a.
  • Sacco (sm): sach; (dim) sachèti; taschìt, (da montagna) sach a montagna, bërsach, sach da spala, zàin; (sacco a pelo) sach plissà; sach a pèil; (gran quantità) baron, sach, mugg.
  • Sacerdotale (ag): sacerdotal, da prèive, dël prèive.
  • Sacerdote (sm): sacerdòt, prèive, preve.
  • Sacerdotessa (sf): sacerdotëssa, prèiva.
  • Sacerdozio (sm): sacerdossi, caràter sacerdotal.
  • Sacrale (ag): sacral, sacrè, sant; (sm) rit, serimònia sacral.
  • Sacramentale (ag): sacramental; [grassia sacramental]; sacramentali: sacramentaj.
  • Sacramentare (vi): dé ij sacrament, aministré ij sacrament; (giurare) giuré, fé sacrament; (bestemmiare) sacramenté, bëstëmmié.
  • Sacramento (sm): sacrament; i due sacramenti: ij doi sacramentI: [batésim; Sin-a ‘d Nosgnor, o Santa Sin-a]; i sette sacramenti (cattol.) ij set sacrament [batésim, crésima, eucaristìa (comunion), penitensa (confession), estrema onsion, órdin (sacerdossi), matrimòni]; accostarsi ai sacramenti: pijé ij sacrament; (giuramento) sacrament, sarament, giurament.
  • Sacrario (sm) sacrari, santuari; [sacrari ‘d famija].
  • Sacrificare (vt): sacrifiché; (vr) sacrifichesse.
  • Sacrificio (sm) sacrifissi; [fé ‘d sacrifissi].
  • Sacrilegio (sm): sacrilegi, profanassion.
  • Sacrilego (ag): sacrilegh, profanator.
  • Sacro (ag): sacrà, sant, sàcr, sàcher; [ël sacr e ‘l profan].
  • Sacrosanto (ag): sacrossant, sachërsant, sacrosant, sacrà, santissim: la sacrosanta verità: la pura verità.
  • Saetta (sf): sajëtta, saetta; )freccia) frecia; (fulmine) sforgo, fùlmin, lòsna.
  • Saggio (sm) assagg, atast, campion, preuva, provin, esame, esperiment; (scolastico): sagi; saggio di ginnastica: sagi ‘d ginastica; (letter.) studi, monografia, sagi leterari.
  • Sagace (ag): (fig.) antivist, averì, furb, sutil, adret.
  • Sagacia e sagacità (sf): furbissia, finëssa, malissia.
  • Saggezza (sf): saviëssa, sapiensa.
  • Saggiare (vt): sagé, assagé, prové; (saggiare le intenzioni); sondé j’intension; (assaggiare) tasté, sagé.
  • Saggiatore (sm): sagieur, sagiator, assagiator.
  • Saggio (ag. sm): savi, sapient, prudent.
  • Saggista (sm): sagista.
  • Saggistico (ag): sagìstich.
  • Sagoma (sf): sàgoma, sagma, model, fòrma, profil.
  • Sagomare (vt): sagomé, dé la sàgoma, dé la forma, modlé, profilé.
  • Sagra (sf): festa patronal, festa.
  • Sagrato (sm): sagrà, sacrà.
  • Sagrestano (sm): sacrista, sacrestan.
  • Saio (sm): còta da frà (da mònio, da mònia), vesta, sach da frà (da mònio, da mònia).
  • Sala (sf): sala; (da pranzo) stansia a mangé; sala a mangé; (del consiglio comunale) sala.
  • Salace (ag): salà, pontù, cissant, trivial, salòp, grossé.
  • Salacità (sf): trivialità, saloparìam salopada.
  • Saldare (vt): saldé, paghé (antregh); (vr) saldesse; saldare i debiti: saldé ij débit.
  • Saldo (sm): sald, saldo; (attivo o passivo) sald ativ o passiv; (fare il saldo, la quietanza): fé ‘l saldo.
  • Saltare di palo in frasca: sauté d'an val an corbela.
  • Salutare (agg.): salutar, ch'a fà bin a la salute, san, igiénich, util, ch'a serv. [saluti:] Ciao! Ciau! Adiù! Adieu! éila!, bondi! bon-a sèira! bon-a neuit! it saluto! alégher! alegra! Arvëdse! A l'arvìsta! Cerea! Cereja!
  • Salute (sf): salute, sanità; (nei brindisi) bon pro; essere sanissimo: scopié ‘d salute; (a chi starnutisce): Salute! Salve! Avere salute da vendere: avèj ëd salute da vende; brindare: bèive a la salute; crepa di salute: quant a salute a podr’ìa ampiché ‘l bòja.
  • Salutare (agg.): salutar, ch’a fà bin; ch’a fà bin a la salute, san, igiénich; (fig.) ùtil, ch’a serv.
  • Salutare (vt): saluté; dé ‘l salut, fé ij salut, porté ij salut, arsoné; (rispondere al saluto) rende’l salùt; (salutare a alta voce) arsoné; salutare con la mano: fé ‘l salut; togliere il saluto: gavé ‘l salut; (al mattino) dè ‘l bon dì; (alla sera) dé la bon-a sèira; (andando a dormire) dé la bon-a neuit; (prov.) saluté a l’é cortesìa, rësponde a l’é òbligh.
  • Salva (sf) (sparo): salva.
  • Saluto (sm): salut, salutassion; (a chiusura delle lettere) tanti bej salut. (I più conosciuti): ciào, cerea, cereja, bondì, bon-a sèira, bon-a neuit; alégher, alegra, salve, Dio at salva, adiù, adieu, arvëdse, a l’arvista, sta bin, it salut, bin ëvnù, bon viagi, bon travaj, bon arpòs, salute, bon pro, përmess, con përmess, alé, andoma.
  • Salvacondotto (sm): salvacondot.
  • Salvagente (sm): salvagent; (marciapiede) marciapé.
  • Salvaguardare (vt): guerné, cudì, guardé, difende, riparé.
  • Salvaguardia (sf): guerna, guardia, difèisa; (riparo) sosta.
  • Salvare (vt): salvé; (preservare) guerné, difende, dësfende; (vr) salvesse, scampé; Si salvi chi può: Salva, salva! - Chi ch’a peul salvesse ch’as salva.
  • Salvataggio (sm): salvatagi, salvament.
  • Salvatore (sm): salvator; ël Salvator.
  • Salve! (escl.) cerea, ciào, ciau, alégher, alegra!
  • Salvezza (sf): salvëssa, salvament, salvassion, salute.
  • Salvo (agg. e sm): salv; in salvo: al sicur essere in salvo: esse an salv; sano e salvo: san e salv; trarre in salvo: salvé.
  • Salvo (prep. e cong.) salv, foravìa ‘d, foravìa che, meno che, salvand, fasend ecession.
  • Sandalo (sm): (calzature) sàndola, sàndala; (smp) le sàndole; (imbarcazione) sàndal, sàndalo; sandalino: sandalin.
  • Sano (agg.): san, bin dispòst, bon, ardì, robust; (onesto) san, onest, brav; (integro) san, anter, antregh, tut d’un tòch; sano di mente: an santor, an sentor.
  • Sbagliare (vt): sbalié, falì, manché, sgaré, fé ‘d boro, pijé ‘n bàilo, pijé në scapuss; sbagliarsi (vr): sbaliesse, falisse [(si sbaglia:) as falìss]; fé maron, manché la bòta.
  • Sbaglio (sm): eror, fala, sbalio, svista, boro, scapuss, bàilo, cantonà, fota.
  • Sberleffo (sm): svërgna.
  • Sbrigarsi (vr): dësgagesse, desse da fé, fé lest, dësciolesse ; sbrigati! dësgàgëte! dësgàite!

SC[modifiché]

  • Scalare (arrampicarsi) (vt): rampié.
  • Scalatore (sm): grimpeur.
  • Scacciare (vt): mandé via, scassé, taparé fòra, taparé via, fé core.
  • Scala a chiocciola: scala lumassòria.
  • Scapito (sm): dëscapit, discapit, scapit, darmagi, andarmagi, dësvantagi, dzavantagi, svantagi, dann.
  • Scarabocchiare (vi/vt): babocé, sbabocé, scarabocé, fé dë scarabòcc.
  • Scarsamente (avv.) scars.
  • Scartare (vt): scarté, lassé da banda; (togliere dalla carta) dëscarté; (deviare) scarté, viré, giré; (scansare) scarté, schivié; (al calcio) scarté, driblé.
  • Scatenare (vt): dëscadné, gavé la caden-a; (fig. per aizzare) cissé, larghé; (sfogare) dé sfògh, sfoghé.
  • Scaturire (vi): sorzì, seurte, nasse, sauté fòra, spricé, s-cionfé fòra, sgorghé.
  • Scavalcare (vt): dësmonté da caval, calé giù da caval; campé giù da caval, dëscavalché, dzarsoné, disarsoné; (passare davanti) scavalché, èassé prima; (valicare) dscavalché, scavalché, travërsé, dëstraversé, passé da l'àutra.
  • Scegliere (vt): serne, soasì, fé la sernìa, tiré le busche.
  • Scelta (sf): sernìa, sèrnita, fior, selession, val.
  • Schematico (agg): schematich, essensial.
  • Schernire (vt): sghergné, schergné, schernì, fé le schergne (svergne), svergné, sbefié, fé le sbefie, pijé an gir, dëspresié, rije dapress.
  • Schernitore (sm): schërnidor, schërnitor, svergnos, sbefios.
  • Scherno (sm): sghergn, scherni, schergna, svergna, dëspresia. Avere il danno e le beffe: avèj ël dann e le sghergne.
  • Scherzare (vi) schersé, facessié, badiné, (divertirsi) amusesse, divertisse; non scherzare: fé sël serio.
  • Schiacciare (vt): crasé, sgnaché, sbërgnaché, fiaché, cassé, rompe, s-ciapé.
  • Schiavitù (sf): s-ciavitù, (fig) s-ciavensa (= dipendenza, cura del podere altrui a pagamento).
  • Sciamare (vi): (delle api) gité; (fig.) svantajesse.
  • Sciame (sm): scòp (d’avije), bocc, strop.
  • Sciogliere (vi): (liquefare) fonde, slingué, sleivé, slaivé, dëslaivé, deslingué, dëslùe, dësluve; (disfare) dësfé, dësgropé, dëslié, dësblé; (sciogliere la lingua) dëslié la lenga; (sciogliere un contratto) rompe ‘n contrat; (sciogliere l’assemblea) alvé la ciambréa (la radunansa).
  • Scivolare (vi) sghijé, schijé, sglissé, glissé, scaré, squaré; (per divertimento) scariolé, scariolesse; sghijé, fé la sghijaròla; (sugli sci) schijé, sghijé.
  • Scivolatata (sf): sghijada, sglissada, sghijà, sglissà.
  • Scivolo (sm): sghijaròla; (piano inclinato) sghijon, ramblé.
  • Scivolone (s,): sghijon.
  • Scivoloso (ag): sglissant, glissant, sgijos, ch’a sgjija; ch’a fà sghijé.
  • Scogliera (sf): scheuj (smpl), rochera.
  • Scoiattolo: Schërieul.
  • Scompiglio (sm): sconquass, bolversament, angarboj, trambust, disòrdin, pastiss, paciòch, patoj.
  • Sconosciuta: dësconossuva.
  • Sconcertato: dëstornà, dësconcertà, stravirà, sbalordì, sturnicà, stupì; (imbarazzato) ambarassà, genà.
  • Sconfitta (sf) dërota, dirota, rota, dësfàita.
  • Scongiurare: scongiuré, esorcisé, rompe 'l ghignon; (supplicare) supliché, scongiuré, preghé, strapreghé.
  • Sconsiderato (ag): svantà, sconsiderà, malprudent.
  • Scontare (vt): sconté, dësconté, fé lë scont; (espiare) spurghé, paghela, sconté (la pen-a).
  • Sconto (sm): scont; (di prezzo) redussion; (bancario) scont bancari.
  • Sconvolgere (vt): bolversé, buté sot dzura, dësquinterné, ravagé, tarabasché.
  • Sconvolgimento (sm): bolversaman, ravagi.
  • Sconvolto (agg. e p. p.): bolversà, arversà; (di persona) arvers, stravirà.
  • Scopo (sm): but, bu, motiv, fin, mira, propòsit; allo scopo di: a fin ëd.
  • Scoppiare (vi): s-ciopé, chërpé, scopié, s-ciaté; (in risa o in lacrime) s-cionfé; (disaccoppiare) dëscobié, dëscompagné.
  • Scoprire (vt): dëscheurve, dësquaté, dëscurvì; (togliere il coperchio) dëscuercé; (fare una scoperta) dëscheurve, dëscurvì, trové, inventé.
  • Scoraggiante (agg): dëscoragiant.
  • Scoraggiare (vt): dëscoragé, demoralisé, sfreidé, svilì.
  • Scorciatoia (sf): scursa, traversa; prendere la scorciatoia: passé travers.
  • Scorgere (vt): s-ciairé, vëdde, veje, voghe, veghi: (distinguere) disserne, distingue.
  • Scorretto (agg.): pien d’eror, sbalià, difetos; (fam.) maleducà, malgrassios, malgarbà, dësdeuit, dzadeuit, sensa deuit; (disonesto): disonest, dzonest, malonest. dësleal, pèrfid, pervers, malign.
  • Scorso: passà [l'ani passà (l'anno scorso)].
  • Scossone (sm): sopaton, socrolon; (sussulto) arsàut, arbit; (di tremore) tramolon, tramolass, tërmolon, tërmolass.
  • Scritto: (ag) scrit; (part. pass.) scrivù; (sm) scrit, scritura.
  • Scrollare (vt): socrolé, scrolé, sopaté, (le spalle) aussé le spale.
  • Scrollata (sf): sopatà, sopatament, [Na sopatà d’orije e ‘l gieugh a l’é fàit].
  • Scrupolo (sm): scrùpol; (esitare) fesse scrùpol; senza tanti scrupoli: sensa tanti scrùpoj; nen fesse scrupoj ëd gnente; scrupoli inutili: scrupol dij beatej.
  • Scrupoloso (agg.): scrupolos, pien dë scrupoj, dë strèita oservansa; [esse tut àutr che scrupolos].
  • Scuotere (vt): sopaté, (scrollare) socrolé; (dare strattoni) strincuné, s-cinconé, s-cianconé; (i panni) sbate, sopaté; [sopaté le spale, la testa, ij brass; sopata la testa an segn ëd negassion].
  • Scure (sf): àpia, apiòt, piòla, piolèt, piolòt, assul, sul.
  • Scuro (ag): scur, sombr, sòmber; (sm) scur, scurità, oscurità.
  • Sdraiato (ag): strojassà.

SE[modifiché]

  • Se (cong.) se; (se mai) ëd vòlte mai, se ‘d vòlte mai; se no: se nò, se dësnò; se non (eccetto): fòra che.
  • Sebbene (cong.): quand bin che, bin che, contut che, a rispet.
  • Seccare (vt/vi): sëcché, fé sëcché; (annoiare) nojosé, fastidié.
  • Seccatura (sf) sëccadura, sëccura, (noia) fastidi, neuja, incòmod (grattacapo, molestia): “Bren a valé”.
  • Seconda (sf): (auto) sconda, seconda, sgonda; (ferr.) sconda (classe); a seconda di: second, conforma.
  • Secondo (agg.): scond, second; (sm) second.
  • Secondo (prep. avv.) conforma, conform, second; secondo che: conforma, fors; secondo me: a mè avìs.
  • Sedere (vi): seté, sté (vi): setesse, stesse, astesse, ansetesse, assetesse.
  • Sedere (sm): cul, col pòst.
  • Segreto (sm e agg.): segret; (arcano) misteri, mascheugn.
  • Seguente (agg.): ch’a ven dòp, ch’a ven, ch’a séguito.
  • Seguire (vt): andé dapress, andé daré, ten-e dapress, (accompagnare) compagné; (continuare) seguité, continué, andé anans.
  • Seguito (sm): séguit; (continuazione) continuassion, prosecussion, conseguensa; (codazzo) séguir, compagnament, scòrta, companìa. (avv.) an séguit, apress /dòp ēd lòn, an càusa 'd, an dipendensa da, a parte da, sùbit dòp.
  • Selvatico (ag.): selvàtich, servaj, sarvaj.
  • Sembrare (vt): smijé, parësse.
  • Seme (sm): smens; (di cereali) gran-a; (di frutta) òss, ninsola; (delle cucurbitacee) grumela; (delle carte) smersa.
  • Semmai (avv.): ëd vòlte mai, se ‘d vòlte mai, pitòst,
  • Semplificazione (sf): semplificassion.
  • Sempre (avv.): sempre, sèmper, sèmpe, tavòta; (una volta per sempre: na vira për sempe). ["Tavòta" a l'é l'abreviassion ëd "tute le vòlte che", "tute le vòte". L'espression: "na vòta o tavòta", na vòta o sempe].
  • Sentiero (sm): senté, santé, vieul, violèt, viëtta; (sentiero di montagna) mulatera, carera.
  • Sentire (vt): sente, sentì; chërde [i chërdo che it esàgere la situassion], [im sento strach]; (intendere) capì, antende; (ascoltare) scoté, sente, fé atension; (consultare) sente, informesse, consulté; l'ho sentito con le mie proprie orecchie: i l'hai sentù pròpri con mie orije; (rendersi conto) sente [chièl a sent gnun regret për soa veja cà], përcepì [i l'hai përcepì che chièl a fussa pitòst anrabià], rend-se cont, avèj la sensassion che; (al tatto) avèj la sensassion al toch, toché, tasté, impression, [toca com a l'é grotolù sto papé]
  • Sentire (sm): sensibilità.
  • Sentitamente (avv.): ëd cheur.
  • Senz'altro (avv): sens'àutr; senza contare che: a part; senza senso alcuno: sensa gnun costrut; senza valore: a rub e quìndes; senza dubbio: pa privo.
  • Separare (vt): separé, divide, dësgionté, dësgionze, dëstaché, dëssamblé, slontané; (separarsi) slontanesse, separesse, dividse, lassesse; (di innamorati) piantesse.
  • Sepolcro (sm): tomba, sepolcr, sepulcro, sepolcro.
  • Sepoltura (sf): sepoltura, seportura, funeral; suonare le campane per la sepoltura: soné la ‘lvà, soné da mòrt, soné la compagnà.
  • Serio (ag) seri, serio, serios, posà; sul serio: sël serio; (severo) sever, seri, rudi.
  • Sermone (sm): Sermon, omelìa, prédica, discors, (predicozzo) rimprocc, arpròcc, rimpròver, prédica.
  • Servire (vt): serve, servè, esse a servissi; (occorrere) avèj da manca, serve, servì; (vr) servisse; (adoperare) dovré.
  • Servo (sm): servidor, servitor, sërvent, servent, domesti, creada, domestich; (di fatica): òm; (della gleba) serv.
  • Servizio (sm): servissi; essere a servizio: esse a servissi; persona di servizio: përson-a ‘d servissi; porta di servizio: pòrta ‘d servissi; servizio di piatti: servissi ‘d piat; servizi igienici: servissi; area di servizio: stassion ëd servissi; fuori servizio: fòra servissi.
  • Sete (sf): sèj; aver molta sete: esse mòrt ëd sèj, esse assià, meuire ‘d sèj.
  • Sfaldarsi (vi): sfrisesse, sfrangesse, dëscajesse, sfojesse.
  • Sfaldatura (sf): dësfeuja, scajora, sfrangiament.
  • Sfamare (vt) gavé la fam, dësfamé; (fam.) gavé la pì gròssa; sfamarsi: gavesse la fam.
  • Sfida (sf): dësfida, sfida.
  • Sfidare (v.) dësfidé, sfidé; cimenté; (rifl) sfidesse, cimentesse; [mdd: sfido io, bella forza:] sfido mi.
  • Sfinimento (sm): sfiniment, esauriment, debolëssa, strachità.
  • Sfinire (vt): sfinì, esaurì, fé perde la fòrse.
  • Sfortunatamente (avv.): maleureusman.
  • Sfortunato (agg.): dësfortunà, sfortunà, maluros, dësgrassià, scarognà, cativ [na cativa man, na cativa fin, un cativ incontr].
  • Sfrontato (essere): avèj un bel topé.
  • Sfruttamento (sm): sfrutament.
  • Sfruttare (vt): sfruté; aprofité, fé rende, fé fruté.
  • Sgabello (sm): scagn, scagnet, taborèt.
  • Sgarbatezza (sf): bru deuit
  • Sgoccioli (smp): essere agli sgoccioli: esse a l'ablativ.
  • Sgomento (sm): spavent, sparm, sburdiment, sbalordiment, stupiment, sbeuj, stupor, sgoment (:sconveniente), sbalordiment.
  • Sgorgare (vt): sgorghé, sboché, dësboché, buté, campé, dé fòra; (fam.) pissé.
  • Sgradevole (agg.): dzagreàbil, dësgustos.
  • Sguainare (vt): dësfodré la spa; tiré fòra la spa da (soa); rinfoderare la spada: anfodré la spa.
  • Sguardo (sm): sguard, uciada, ociada, guardà, vardà, beicà, bucà; dare uno sguardo: dé n’euj; al primo sguardo: a prima vista; (occhi, vista): euj, vista.

SI[modifiché]

  • (avv.): é, éh, si, sé, òhi, già, bòh, bò, bin.
  • Sia ... sia; sia ... tant, tant ... coma, sia ... che; e sia: nah!
  • Si dice: as dìs.
  • Sicché (cong.): tant che, parèj che, a l'é për lòn (sòn, lolì, lolà) che, donca.
  • Siepe, cespuglio: bussonà (incolta), cioenda, sev, cinta, spalera,
  • Siffatto (agg.) parèj, fàit parèj.
  • Sigillare (vt): sigilé, cacëttté, buté (ampronté) 'l sigil (ij sigij); (di piombo) ampiombé.
  • Sigillatura (sf): sigil, amprontura dij sigij.
  • Sigillo (sm): sigi, cacèt, bol, piomb, timber, stamp.
  • Significare (vt): significhé, vorèj dì, dimostré, valèj, esprime, indiché.
  • Significativo (ag): significativ, espressiv, significant, ch’a l’ha ‘d pèis, ch’a val la pen-a, ëd manera significanta.
  • Significato (sm): significà, significassion, sens; (valore): valor, concet, espression, sentiment; (importanza) importansa.
  • Simboleggiare (vt): simbolisé, simbolegé, figuré, significhé, rapresenté, virêj dì. valèj; (fam.) fé për finta.
  • Simbolico (ag): simbòlich. alegòrich.
  • Simbolismo (sm): simbolism.
  • Simbolo (sm): simbol, figura, figurassion. segn, alegorìa.
  • Simmetria (sf): simitrìa, simetrìa, corispondensa, rëscontr; (cosa posta in simmetria con un'altra, riscontro) fé pandan.
  • Simmetrico (agg.) simétrich, con simitrìa, ch'a fà pandan con.
  • Sin da prima di: dë 'dnans a.
  • Sincerarsi (vr): sicuresse, sinceresse, acertesse.
  • Sincerità (sf): sincerità, franchëssa, lealtà.
  • Sincero (ag); sincer, franch, leal, s-cet, (genuino) genit, genuin, pur.
  • Sinedrio (sm): sinedri, sinèdrio, consistori, consèj; [esse dël sinèdrio: essere della lega, del partito; fé consistori: radunarsi].
  • Sinistra (sf): mancin-a, snistra, gàucia.
  • Sintetizzare (vt): sintetisé, arsumé, riassume, compendié.
  • Sissignore: sì-sgnor.
  • Sistemare (vt) rangé, (mettere in ordine): dé deuit. sistemare con un impiego: buté al pòst, dé deuit.
  • Slacciare (vt): dësboclé (na coreja).
  • Slogare (vt): (delle ossa del corpo): dësloghé, dësloé, sloé.
  • Smorfia (sf): bòba, svërgna, schergna, smòrfia, grimassa; (sberleffo): vërgnassa.
  • Smorfioso (agg.) smorfios, smorflos, schifignos, bërnufi, sbefios.

SO[modifiché]

  • Sobillare (vt): përturbé, cissé, issé, ansighé, soborné, sturniché, agité.
  • Sobrio (ag): moderà, misurà, mzurà, sòbri, ch'as ten.
  • Soccorrere (vt): giuté, socore, dé d’agiut, dé na man.
  • Soccorritore (sm): socoritor, ch’a pòrta agiut. ch’a dà na man.
  • Soccorso (sm): agiut, socors; pronto soccorso: pront intervent, pront socors.
  • Socio (sm): (compagno) somà.
  • Soddisfacente (ag) sodisfacent, sodisfasent.
  • Soddisfare (vt) sodisfé, dé ‘d sodisfassion, contenté; [sodisfé a j’impegn].
  • Soddisfatto (ag): sodisfàit.
  • Soddisfazione (sf): sodisfassion; [pijesse la sodisfassion].
  • Sofferenza: soferensa, patiment.
  • Soffermarsi (vr): fërmesse ‘n moment, bëstandé.
  • Soffiare (vt): sofié, bofé, bufé; soffiarsi il naso: sofiesse 'l nas; mochesse 'l nas.
  • Soffio (sm): sofi, bof, buf, bufà.
  • Soggezione (sm): sogession, dipendensa, sotomission; (imbarazzo) gena, ambarass, sogession; (porre in soggezione) gené.
  • Soggiornare (vi): sogiorné, passé (fërmesse) dontrè dì, antërtense dontrè di.
  • Solcare (vt): lauré, ansorghé, fé ‘d sorgh; solcare il mare: sorghé ‘l mar.
  • Solo (avv.): mach, pen-a, pa mach che, solament, nen pì che, nen àutr che; non solo ... ma anche: nen mach ... ma' dcò.
  • Solamente (avv): mach.
  • Solenne (agg.): grandios, grand, pompos, important, magnifich, famos; messa solenne; mëssa granda, mëssa cantà; encomio solenne: làuda pùblica.
  • Solennemente (avv.) solenement; con na fòrma strasordinària /pomposa /sfarsosa.
  • Solennità (sf): solenità, festa granda, festa gròssa, festa; cerimònia, solenità.
  • Solennizzare (vt): fé festa, fé festa granda, solenisé.
  • Solere (vi): esse sòlit.
  • Solito (agg.): sòlit, ordinari, comun; (medesimo) midem, medesim, l'istess; secondo il solito: coma 'l sòlit, coma as costuma, conforma a la costuma; ëd sòlit, solitament; (sm): (consuetudine) costuma, consuetùdin.
  • Sollevare (vt): aussé, alvé, lvé, lev, solevé; (alleggerire) dësgrevé, dëscarié, arlamé, legerì, solevé; (dare sollievo) arlassé, dé d’arlass, dé respr, solevé, giuté, dé na man; solagé.
  • Sollevazione (sf): solevassion, solevament,
  • Sollievo (sm): soliev, confòrt, arlass, respir, solagi.
  • Solo (non - ... ma anche...) (cong) nen mach ... ma 'dcò; se fosse solo per... A fussa mach ëd [A fussa mach ëd chièl i sarìo mal ciapà = fosse solo per lui, saremmo mal messi (letteralm. fosse solo di lui saremmo mal presi)].
  • Somiglianza (sf): smijansa, simijansa.
  • Sommario: (sm) tàula, somari; abresé (ag) aprossimativ, a truch e branca, a trabucà.
  • Sommergere (vt): fonghé, inondé, cheurve, quaté.
  • Sonno (sm): seugn; avere sonno: avèj seugn, avèj na seugn; morire di sonno: robaté da la seugn; un attacco di sonno: na ramà ‘d seugn; fregarsi gli occhi dal sonno: fërtesse j’euj da la seugn; essere cotto dal sonno: esse cheuit da la seugn; mi ha preso sonno: a l’é ciapame seugn; la seugn a l’ha guadagname; essere nelle prime ore del sonno: esse ant ël prim seugn; conciliare il sonno: fé vnì seugn.
  • Sonnolento (agg.) ansugnochì, sugnocù, (fig.) meusi.
  • Sontuosità (sf): sontosità, sontuosità, fastosità, richëssa, richisia, lusso, pompa, spatuss.
  • Sontuoso (ag): sontos, sontuos, fastos, sfarsos, grandios, lussos, pompos, spatussant, da sgnor.
  • Sopra (avv.) ansima ('d), dzura ('d).
  • Sopraffazione (sf): crasament, violensa, prepotensa.
  • Sopraggiungere (vt): dzurven-e, dzurëvnì, capité, rivé.
  • Soprappiù: sul pat, an sla paciara.
  • Soprattutto: dzortut, dzoratut, sovratut.
  • Sopportare (vt): soporté, sosten-e, ten-e, toleré, resiste.
  • Sopprimere (vt): crasé, sofoché, fé fòra; (uccidere) massé.
  • Sordità (sf): ciorgnerìa, ciorgnision, sordision, sordità.
  • Sordo (agg.): ciòrgn, sord, dur d’orija; rumore sordo: rumor mut (sord).
  • Sorella (sf): seur.
  • Sorprendere (vt): pijé (ciapé) a l'improvista; (meraviglia) stupì; maravijé, anciarmé, ancanté, fé sorprèisa.
  • Sorprendente (ag): sorprendent.
  • Sorpresa (sf): sorprèisa, sovraprèisa, improvisà, improvisada; (stupore) stupor, maravija; di sorpresa: a l'improvista. Fare una sorpresa: fé na sorprèisa.
  • Sorpreso (ag): sorprèis.
  • Sospinto (ag): (ad ogni pié sospinto): viravoltà.
  • Sostenere (vt): sosten-e; ten-e sù; sostnì; (fig.) giuté, agiuté, manten-e, sostenté; (affermare) fortì, sosten-e, confermé; (tollerare) soporté, sosten-e, porté. Sostenere le spese: sosten-e le spèise; sostenere le proprie idee: sosten-e soe idèje; (interpretare la parte): sosten-e la part.
  • Sostituire (vt): scambié, cambié, baraté; (prendere il posto di un altro) sostituì, buté al pòst, pijé 'l pòst, arlevé 'l pòst (l'incàrich), pijé 'l pòst.
  • Sottana (sf): camisòla, combineus; (gonna) cotin; (eccl.) vesta, còta.
  • Sottolineare (vt): sotligné, sotsigné, (fig.) buté an evidensa, arciamé.
  • Sottomettere (vt): sogeté, buté sota, sotmëtte; (soggiogare) dominé, conquisté.
  • Sottomettersi (vr): sogetesse, assogetesse, arendse, rendse, cede, armëtse.
  • Sottosopra (av): sotzora.
  • Sottoterra (av.): sot-tèra.
  • Sottovalutare (vt): sotvaluté, sotëstimé.
  • Sottoveste (sf): combineus, camisòla,
  • Sottovoce, piano, avv. piàn.
  • Sovente (av): sovens, soens, sovens, spess, dë spess; [es.“As artreuvo soens ij midem përsonage ant le conte”]; soventissimo [tutti i momenti, ad ogni pié sospinto]: viravoltà, ògni man virà.
  • Sovrappiù (sm): (in sovrappiù, in regalo): sul pat, an sla paciara.
  • Sovvenire (vi): provëdde, fornì, procuré, munì, rimedité, ven-e ancontra.
  • Sovvertire (vt): ranvërsé, arvërsé, sovertì, rivolussioné.

SP[modifiché]

  • Spalla (sf): spala; (della camicia) spalòt, spala, spalëtta; [alzare le spalle:] fé spalëtta; socrolé le spale; [portare a cavalluccio sulle spalle:] porté a baticòle; [mettere con le spalle al muro:] pijé un a le strèite.
  • Spallata (sf): spalà, còlp dë spala; socrolada dë spale.
  • Spandere il fieno: sbardé 'l fen.
  • Spargere (vt): spataré, spantié, sbardé, sbardié; spargere la voce: sparpajé la vos.
  • Sparire (vi): sparì, dësparì, scomparì, dëscomparì; dissolversi: svanì.
  • Sparpagliare (vt): sparpajé, dësparpajé, spanti*, spataré, sbardé.
  • Spartire (vt): spartì, fé le part; (di beni, di eredità) fé le spartingaje, fé le spartiore, divide, spartì; (separare) spartì, separé, dëstaché, divide.
  • Spauracchio (sm): buatass, buracio, burabecio, (per i bambini) babàu.
  • Spavento (sm): sbaruv, spa vent, sburdiment, sparm, teror, afr.
  • Spaventoso (agg.): fros, afros, spaventos, pauros, oribil.
  • Spazzatura (sf): mnis, ramassura, rumenta, spassadura, ramassìe; cassetta della spazzatura: portamnis; cassiëtta dle mnis; deposito della spazzatura: mnisera.
  • Specchio (sm): specc; specchio d'acqua: lòja (leuja).
  • Speciale (agg.): special, original, particolar, caraterìstich, foravia.
  • Specie (sf): specie, sòrt, qualità, rassa; (apparenza) fòrma, aspet; fa specie: a stupiss; la specie umana: la specie uman-a; (cambiare genere) cambié specie.
  • Specialmente (avv.): surtut, dzortut, an manera particular.
  • Spelare (vt): plé.
  • Spegnere (vt): dëstissé, dësmorté, smorté, smorsé; (la radio, la tv): dëstaché, dëstissé; (spegnere la calce): bagné la caussin-a.
  • Spergiurare (vi): spërgiuré, giuré ‘l fàuss.
  • Spergiuro (sm): spergiurament; (spergiuratore) spergiur, ch’a giura ‘l fàuss, fàuss, busiard.
  • Sperimentare (vt): sperimenté, esperimenté, fé l'esperiment, fé d'esperiment, fé l'esperiensa, prové, cimenté.
  • Spesso (ag): spèss; (folto) satì, s-ciass, strèit. (avv): sovens, soèns, spèss, dëspess; minca pòch; molto spesso: viravoltà.
  • Spettegolare (vi): mné la bërtavela, tajé ij colet.
  • Spettinato: Scarpentà.
  • Spezzare (vt): s-ciapé, rompe; (in modo irreparabile) fracassé, dësblé; (di noci ecc.) cassé.
  • Spezzatino (sm): fricandolin; pietanza di spezzatini: fricandò.
  • Spezzettare (vt): tajoché, tajëtté, tajé an tanti tòch; (tritare) ciapolé.
  • Spezzone (sm): spesson.
  • Spia (sf): spion (m).
  • Spiga (sf): spì.
  • Spigolare (vt): mëssoné, amsoné, tajé ‘l gran.
  • Spigolatore (sm) mëssonor; (sf) mëssonera, mëssonòira.
  • Spigolatura (sf): mëssonora, amsonora, mësson.
  • Spionaggio (sm) spionagi.
  • Spioncino (sm): sghicèt, spia, spioncin, giudin.
  • Spoglio (agg.): dëspojà, dësvestì, patanù, biot; (sm) speuj, dëspeuja; (delle schede): dëspeuj, dëpojament, speuj.
  • Spontaneo (ag.) natural, istintiv, spòtich, ch'a l'é surtì daspërchiel; (genuin:) genit.
  • Sporco (agg): cuncc, gilard, maunèt, salòp, spòrch, tenc, voit.
  • Sporgere (vt): spòrze, seurte fòra, buté fòra; (offrire) spòrze, eufre, ufrì, ofrì, smon-e; sporgersi: spòrz-se, sporzisse; (alla finestra) butesse a la fnestra, fesse a la fnestra; (dal balcone) pendse.
  • Sposarsi (vr): mariesse, maridesse, sposesse; stare per sposarsi: porté le busche.
  • Spostare (vt): sposté; tramudé; tramuvé; dëspiassé; buté fòra 'd pòst; (differire:) rimandé.
  • Sprecare (vt): sgairé, sgheiré; [sgairé ij sòld].
  • Spreco (sm): sgàir, sghèir, pèrdita.
  • Sprecone (sm): sgairon.
  • Sprofondare (vt): spërfondé, përfondé, tombé andrinta, abimé, bimé; (affondare) fonghé, anfonghé; (sfondare) sfondé, dësfonfé.
  • Sproposito (sm): spropòsit; (sbaglio) eror, sbalio, spropòsit, (fam.) bestialità; dire uno sproposito: dila gròssa; prezzo eccessivo: spropòsit, esagerassion.
  • Spuntare (vt): (rompere la punta) sponté, dësponté, moché la ponta; (staccare una cosa appuntita) dësponté; (superare) fèjla, riussì, spontela; (nascwere) sponté, nasse, alvesse, seurte fòra; allo spuntare del giorno: a la ponta dël dì.
  • Squadra (sf): squadra, echip, echipag; caposquadra: capësquadra; (arnese di misura): squadra, squara, squadrëtta; squadra zoppa: squadra fàussa; (ad angolo retto) a squadra.
  • Squadrone (sm): squadron.
  • Squillo (sm): arson, arbomb, son.

ST[modifiché]

  • Stabilire (vt): stabilì, fissé, determiné, definì; (decidere) decide, dispon-e; (vr) stabilisse, pijé residensa.
  • Stagnante (ag): armeuj, stagnant; acqua stagnante: eva mòrta, aqua mòrta.
  • Stagno (sm): (acqua) armeuj, eva mòrta, aqua mòrta, baciass, rëstagn.
  • Stalla: Stala, Stabi (sm)
  • Stamane: Stamatin.
  • Stampella: Cròssa
  • Stancare (vt): straché, fatighé, stanché; (estenuare) sbate, bate, fiaché, sfinì; (infastidire) straché, stufié, nojosé, dé fastidi, fé perde la passiensa.
  • Stanziare (vt) stansié, stabilì, buté an bilansi; (vr) stabilisse, avèj stansia, sogiorné.
  • Stappare (vt): dëstopé.
  • Stare (vi): sté; (restare) resté, sté; (abitare) sté, sté ‘d ca; [(azione progressiva) esse an camin a fé; vedasi anche con sté o andé + gerundio]. Stare accanto: sté dacant. Stare ai fianchi di uno: sté a le còste, sté sle croste. Stare in ozio: gratesse ij ginoj. Stare in pensiero: sté malsuà, esse inchiet. Stare per finire qualcosa: Esse tòst al bon. Sta pur certo che... : Sagrinte nen che...
  • Stassera (av): stassèira.
  • Stella (sf): stèila; stella mattutina: stèila matinera; stella della sera: stèila dël vèsper, stèila boera, stèila dël bërgé; stella cadente: stèila robatà, drocà, cascà; stella polare: stèila timon, stèila polar.
  • Stendere (vt): stende, dëstende, dësdoblé, (allentare) arlamé; (le gambe) slunghé; (il bucato al sole) stende, dëstende, slarghé; (redigere) buté giù, compilé, scrive, redige.
  • Steppa (sf): vàuda.
  • Stesso (ag) istess, l’istess, midem, medésim; io stesso: bele mi;, pròpi mi, mi da sol. Lo stesso: tutun; (se gli piacesse lo stesso: se a-j piasèissa tutun).
  • Stirpe: rassa, progenia, progenie, sangh, gent, dissendensa, stirpe, sëppa, such.
  • Storpiare (vt): stropié, stërpié.
  • Storpio (ag.): Stropi; (fig.) fàit con la piòla, fàit an pressa, mal dësgrossà, mal fàit, mal forgià, dësdeuit, sbiesà.
  • Stolto (agg.): fabiòch, tòrto, torolo, stupid, folitro, pataloch.
  • Storto (agg): gàucc, ghercc, sbiess, stòrt.
  • Stoviglie (sf): ciapamenta, ciaparìa.
  • Strada (sf) via, contrà
  • Strangolare (vt): strangolé, strossé; (soffocare) stenze, sofoché.
  • Straniero: strangé, forësté.
  • Straordinario (ag): strasordinari, straordinari.
  • Strappare (vt): s-cianché; (sradicare) dësreisé, sreisé, dësradisé, sradisé; (squarciare) ranché, ranché vìa, gavé.
  • Strappo (sm): s-cianch, s-ciancon; (squarcio) squars, squarson, sgarbel; (strattone) s-cincon, s-ciancon; (strappo muscolare): stirament, (fig) ecession,
  • Strascicare (vt): rablé, (i piedi) rabasté ij pé.
  • Strisciare: rabasté për tèra, strusé, fërté; strisciare i piedi: rabasté ij pé; rasentare: rasenté, sfioré, ras-cé, rasaté, fërté; (fam. per adulare) bërliché ij pé, fërté le scarpe, rabastesse dnans.
  • Stritolare (vt): sfrisé, sfërvajé, trié, fé a tòch, fé a frise; (annientare) crasé, anienté, dësblé.
  • Strizzare (vt): spërme, schissé; strizzare l’occhio: sghicé l’euj, nicé; strizzare il bucato: stòrze.
  • Studente (sm): student (studentëssa); (delle elementari) scolé (scolera).
  • Studentesco (agg.) djë student, dj’ëstudent, studentesch.
  • Studiare (vt.): studié.
  • Studio (sm): studi.
  • Studioso (sm. e agg.) studios.
  • Stupefacente (agg.) anciarmant, ancantévol, amiràbil, ch'a fà stupì, sbalorditiv, strasordinari, frapant, sbalorditiv, incredibil.
  • Stupendo (ag): stupend, maravijos, magnifich, grandios, superbi.
  • Stupire (vt): stupì, maravijé, ancanté, anciarmé; (far stupire, allibire) fé resté 'd carta pista.
  • Stupirsi (vr): stupisse, maravijesse; [a venta mai stupisse ‘d gnente].
  • Stupito (agg.) stupì, maravijà, ancantà, anciarmà; (fam.) sbërlondì.

SU[modifiché]

  • Su (prep): su, ansima. 1. Stato in luogo (esse an sla tor); 2. Moto a luogo (monté sël cioché); 3. Tempo (a l'é an sij trant'ani); 4. Argomento (a l'ha parlà sla poesìa).
  • Subbio (sm): sobi da tëssior.
  • Subire (vt): patì, seufre, soporté, rassegnesse.
  • Subitamente (av): zichin zichet.
  • Subito, presto (av): don-a, sùbit., ëd longh, dlongh, a l'improvista.
  • Sublimare (vt): (chim.) sublimé; (fig.) esalté, magnifiché, porté a lë stèile, sublimé, orienté ij nòstri sentiment anvers quaicòsa 'd pì àut, ch'an consola e ch'an fà sente meno pesant, doloros, lòn ch'i l'oma da passé ancheuj.
  • Sublimazione (sf): sublimassion.
  • Sublime (agg.): sublìm, magnìfich, grand; straordinari; dzur tut, dzor tuti.
  • Succedere (vi): pijé ‘l pòst, sucede, ardité, vnì dòp, arlevé; (accadere) rivé, capité, sucede.
  • Successione (sf): sucession, sequensa.
  • Successivo (ag): ch’a ven dòp, sucessiv; il giorno successivo: ël dì dòp.
  • Successo (sm): sucess, riussìa, ésit; (buon successo) bon-a riussìa, bon sucess, bon ésit.
  • Sudicio (agg.): maunèt, spòrch, anflà, salòp, lurid.
  • Sudicione (sm): salòp, crin, porcacion, sporcacion, scroson, gërlon, gërlé.
  • Sufficienza (a ~) (av): pro; "Na tempesta a l'era pro për mandé 'n malora l'arcòrt e magara dovèj fé San Martin"].
  • Suggellare (vt): sigilé, sugelé, sarà con ël sigil (cacèt).
  • Suggerimento (sm): sugeriment, consej.
  • Suggerire (vt): sugerì, dé ‘d sugeriment, consijé, dé ‘d consèj, propon-e.
  • Suggeritore (sm): sugeritor.
  • Suocera (sf): madòna.
  • Suocero (sm): mëssé, l'amsé.
  • Superbia (sf): superbia, bòria, babìa. orgheuj, prosopopea.
  • Superbo (ag): superbi, superbios, borios, orgojos, orgolios; pien ëd babìa, pien ëd prosopopea; àut a la man; (essere superbo) avèj j’arie àute.
  • Superficie: surfassa.
  • Superstite (ag): scampà, sorvivù, sopravivù, supersti, supèrstit, supesti.
  • Supino: arvers
  • Supplicare: supliché (dë), preghé, imploré, scongiuré, arcomandesse.
  • Supplire: suplì, sostituì.
  • Surriscaldamento (sm): afoagi, foagi, sovra-scaudament, suscaudament.
  • Suscettibile (agg): sussetibil; (facile all’offesa) përmalos, moschin, sussetìbil, ombros.
  • Suscettibilità (sf): përmalosità, ombrosità.
  • Sussistenza (sf): sussistensa.
  • Sussurrare (vi): ciosoné, clusioné, ciusié, bësbijé.
  • Sussurro (sm): ciusij, ciosion, clusion, bësbij.
  • Svariato (agg.) vari, svarià, dësvarì, dësvarià; (pl.) vàire, tanti, diversi; (ho comperato svariati libri: i l’hai catà vàire lìber).
  • Svegliare (vt): dësvijé; dësagé, dës-ciolé, dësgioghé, cissé, issé, ansighé.
  • Sveglio (ag): dësvij, dësvijà, dësgagià, ardì, svicc, arbiciolù, pront.
  • Svettare (vi): (agitare la vetta, detto di alberi) svanté la ponta /la sima; (ergersi) alvesse, ausesse, spiché; (tagliare la cima di un albero) scarvé, scalvé, scopé, scamoté, moché.
  • Sviare (vt): dëstravié, dëstorné, devié, buté an sla cativa strà, fé perde la strà.
  • Svuotare: sveuidé, dësveuidé, veuidé (svuotare la casa) dësbarassé ca.