Dissionari Italian-Piemontèis/g

Da Wikisource.

Artorn

Travaj ancora nen terminà


Cost dissionari a l'é dzurtut adressà a coj ch'a fan ëd tradussion da l'Italian al Piemontèis për publiché an ës sit. As capiss ch'a l'é 'ncora nen n'euvra compléta. Chi ch'a sa a peul sèmper feje d'antegrassion, an rispetand le convension ch'i l'oma sernù.

Italian – Piemontèis

A - B - C - D - E - F - G - H - I - J - K - L - M - N - O - P - Q - R - S - T - U - V - W - X - Y - Z

G[modifiché]

GA[modifiché]

  • Gabbana (sf): chiri, chirich.
  • Gabbare (vt): gabé, trassé, trocioné, ambrojé, sbefié, fé le schergne, pijé ‘d bala.
  • Gabbia (sf): gabia; (sbarre della gabbia) barbëtte; (per l’uccellagione) passarera; (gabbia toracica) cassia; (dim) gabiòt, gabiëtta.
  • Gabbiano (sm): ochëtta, ochëtta marin-a, ochëtta ‘d mar.
  • Gabinetto (toilette) (sm): gabinèt, cambrin, ufissi particolar; (latrina) gabinèt, cess, còmod, col pòst, (ritirarsi per un bisogno) andé al còmod; (bagno), bagn, toaleta.
  • Gaelico (agg) gaèlich.
  • Gagliardetto (sm): cit drapeau, gajardèt.
  • Gagliardo (agg): gajard, fòrt, robust, bin piantà.
  • Gaiezza (sf): alegrìa, festosità.
  • Gaio (agg): alégher, festèivol
  • Galantuomo (sm): galantòm, onestòm.
  • Galletta (sf): galëtta, pan bëscotà, pan bëscheuit.
  • Garantire (vt): garantì, sicuré, avalé, caussioné, rësponde.
  • Garbo (sm): (grazia) ghëddo [dé 'l ghëddo giust: usare il giusto tono o garbo; deuit (: modo di agire, garbo, grazia); bel deuit, brut deuit (:sgarbatezza, sgarbo, mala grazia); dé deuit (:sistemare, assestare, mettere in ordine); desse deuit (:accingersi, apprestarsi a fare); dé 'd deuit (:dare la giusta graziosità); grassia, finëssa, tornura, atension; bel garbo: bel fé, bel deuit, bela grassia; mal garbo: mal fé, dësdeuitarìa, da dësdeuit.
  • Gatta (sf) (gatta da pelare) pijesse 'n badò.

GE[modifiché]

  • Gemere (vi): gmme, gëmmi, lamentesse, piorassé.
  • Gemito (sm): gem, gëmm lament; (lungo gemito) piorassera.
  • Genealogia (sf): genealogìa, dissemdensa.
  • Genealogico (ag): genealògich; albero genealogico: erbo dij parent.
  • Generare (vt): dé vita, creé, fé, generé, prodùe; (cagionare) esse motiv, esse càusa, porté.
  • Genere (sf): géner, sòrt, spece, qualità, natura, manera.
  • Genesi (sf): Génesi.
  • Genuino (agg.): (puro, schietto) genit, gënit.
  • Genitali (smp): part vergognose, part dlicà.
  • Gentaglia (sf): furfaja.
  • Gentilezza (sf) : gentilëssa, grassiosità, educasion, amabilità, bon-a creansa, bel deuit, finëssa.
  • Gentiluomo (sm): gentilòm.
  • Gentaglia (sf): gineuria.
  • Germogliare (vt): giché, buté, arbuté, possé, nasse; (sbocciare) dësbandì, duvertesse, fiorì.
  • Germoglio (sm): but, gich, (pollone di piante:) arbut, gëmma.
  • Gettare (vt): campé, rampé, tiré; (con violenza) slansé, frandé; (con disprezzo) sbate vìa, sbate fòra; versare un metallo nella forma: colé.
  • Getto (sm): campà; (zampillo) sbrincc; (vomito) vòmit, gòmit; di getto: tut an un-a vòlta; (di grano o simili: seminare a getto) s né a la volà.m

GI[modifiché]

  • Giacché (cong,): da già che.
  • Giammai (avv.): mai, an gnun cas.
  • Ginocchio (sm): ginoj, gënoj, snoj.
  • Giocare (vt): gieughe, giughé, giuvé, giué; (scommettere) gieughe, fé andé, scomëtte, ponté; (trastrullarsi) dësmoresse; (divertirsi) amusesse, divertisse; (scherzare) schersé, burlé, facessié.
  • Gioia (sf): gòj, argioissansa, contentëssa, letissia, alegrëssa, alegrìa, giocondità, festosità, esultansa, godiment, piasì; (pietra preziosa) giòja.
  • Giorno (sm): di; giornà; giorno feriale: ël di 'd travaj; giorno festivo: la festa.
  • Giovare (vi): (giové), fé bon pro, vni bin, esse ùtil, vnì a taj.
  • Giovamento (sm): vantagi, avantagi, profit, frut, pro, utilità.
  • Gironzolare (vi): (senza meta, andare a zonzo) andé an gir, rablesse.
  • Giudicare (vt): giudiché, dé ‘n giudissi, pronunsié na sentensa, esaminé, stimé, valé, passé al val, vané; giudicare ad occhio e croce: dì a stim.
  • Giunco (sm): gionch; (fiorito) gavaboro, cavabòra; (tondo) giunchin-a.
  • Giuramento (sm): giurament, sacrament, sarament, vot.
  • Giurare (vt): giuré, fé giurament, fé vot, fé sacrament.
  • Giustamente (av): giusta.
  • Giustappunto: giusta.
  • Gloriarsi (vr): vantesse, laudesse, angloriesse, gloriesse.

GO[modifiché]

  • Gongolare (vt): argiojì, avèj gòj, arlegresse.

GR[modifiché]

  • Gradire (vt): agradì (:accogliere di buon grado, ricevere con piacere), gradì, aceté con piasì; (gustare) gusté: (desiderare) avèj piasì ëd, desideré, avèj l’anvìa ëd; (vi) piasèj, piase.
  • Gradito (agg.) agradì, gradì, bin acetà; benvist; piasos, agreàbil, car.
  • Gradualmente (avv.): pòch a la vòlta, pòch a pòch.
  • Grammatica (sf): gramàtica.
  • Grattacapo (sm): bren a valé. [pijesse ‘d bren a valé].
  • Gregge (sm): tropèja [ëd fèje].
  • Gridare (vi): crijé, crié, brajé, vosé, bramé, (a squarciagola) crijé àuta ganassa, criassé, brajassé, sbrajassé, urlé; gridare aiuto: crijé agiut; che grida vendetta: crijant.
  • Grido (sm): crij, braj, bram, url, urlo; accorrere al richiamo: core al crij.
  • Gruppo di gente: trop ëd gent.
  • Gruzzolo (sm): (gruzzolo nascosto): maciòca, massòch.

GU[modifiché]

  • Guadagnare (vt): vagné, guadagné.
  • Guadagno (sm): guadagn, profit, ùtil, vantagi, lucro, compens, dné, fortun-a, frut, interesse, tornacont, (salario): salari, stipendi, paga, giornà, quindezen-a, meisà; (profitto) prebenda, bon-aman. percentual. rèndita, utilità.
  • Guai (inter.): guaj, guaja; gara ["gara" vuol dire 'Attenzione! All'erta! Come in: Gara a chi toca; gara chi l'é sota]; maleur; trist [come in: Trist a col ch’a dà scàndol! trist a col ch’a s’arvira! Trist a ti! Trist a col nch’a fà d’ògni erba un fass!].
  • Guadare (vt): svassé, passé a svass, traversé, dëstraversé, passé a napula.
  • Guaina (sf): guèrna, feuder, feudra, feuro stucc, astucc; (passante) ven-a, passant, (ventriera) pansera; sguainare la spada: dësfodré; rinfoderare la spada: anfodré la spa.
  • Guancia (sf): ciafela, ciafërla, giova, gioa, cara.
  • Guardare (vi): vardé, guardé, ardé, beiché, buché, eiché; (custodire) cudì, guardé, vardé, dé d'euj. guerné; (adocchiare) docé, ducé, aducé.
  • Guardarsi (vr): piesse varda, vardesse, guardesse; (astenersi) vardesse, tense.
  • Guardia (sf): guardia, vardia; (sorvegliante) guardia, guardion, sorveliant, (di pubblica sicurezza) polissiòt, agent (ëd la poliss); (mil.) sentinela, guardia, pianton, ronda; (guardia civica) cìvich; (guardia notturna) guardiòt; fé la guardia 'd neuit; (guardia campestre) vardacamp, guardia-camp. Montare la guardia: monté la guardia, fé la guardia, sté 'd guardia; stare in guardia: pijé guarda, pijesse varda, vardesse.