Dissionari Italian-Piemontèis/r
Jump to navigation
Jump to search
Travaj ancora nen terminà
Cost dissionari a l'é dzurtut adressà a coj ch'a fan ëd tradussion da l'Italian al Piemontèis për publiché an ës sit. As capiss ch'a l'é 'ncora nen n'euvra compléta. Chi ch'a sa a peul sèmper feje d'antegrassion, an rispetand le convension ch'i l'oma sernù.
Italian - Piemontèis |
A - B - C - D - E - F - G - H - I - J - K - L - M - N - O - P - Q - R - S - T - U - V - W - X - Y - Z
|
R[modifiché]
RA[modifiché]
- Raccogliere (vt): cheuje, archeuje, (gli avanzi) rabasté, racagné; (il grano) fé ('l gran); sijé ('l gran); (spigolare) mëssoné, amsoné.
- Raccogliersi (vr): concentresse, saresse, artiresse.
- Raccoglimento (sm): archeuje, archeujta; (dello spirito) archeujiment, racheujiment.
- Raccolta: (pp) cujìa; (sf) archeujta, cheujta, arcòlt, racòlt, artreta, retreta, ritirata; (mietitura) amson, (vendemmia) vëndumia, vandumia; (di francobolli o sim.) colession.
- Raccolto: (pp) cujì; (sm) arcòlt, racòlt, archeujta, cheujta.
- Raccomandare (vt): buté na bon-a paròla.
- Raccontare (vt): conté, dé cont, fé cont, raconté, dì, fé conòsse, dé notissia, fé la relassion (esposission). [arconté: raccontare di nuovo], proclamé, nunsié, spantié.
- Racconto (sm): conta, racont, narassion, relassion, stòria, fàula, novela, legenda.
- Radere (vt): rasé, fé la barba, sbarbé, tosoné, pié, fé la testa plà; (raschiare) ras-cé, graté vìa; (rasentare) sfioré, rasenté; (con la rasiera) randé, (le pecore) tosoné, tajé la lan-a.
- Radicare (vt): buté le rèis (radis), anreisesse, anradisesse, taché.
- Radicato (agg.): anreisà, bin anreisà, anradissà, tacà.
- Radice (sf): rèis, radis.
- Radunare (vt): raduné, riunì, samblé, assamblé (ammucchiare) mugé, ambaroné.
- Raggiungere (vt): ciapé, arciapé, angionze, arivé, guadagné, vagné, conseguì, oten-e.
- Rallegrare (vt): arlegré, ralegré, arjoisé, argiovisé, argiojì, fé argiojì, fé sté alégher, arfëstié; rallegrarsi (vr): alegresse, agiojì; (felicitarsi) felicitesse, arlegresse, complimentesse, congratulesse.
- Ramo (sm): branch, rama, ramo di ulivo: ramuliva; (fig.) ram, branch.
- Ramoscello (d'olivo benedetto): Uliv benedet, ramuliva.
- Rancore (sm): rancor, rancugna, rancora, amerura, animosità, malvorej.
- Rapare (vt): tosoné, rasé, tajé a ras.
- Rapato (agg.): tosonà; (sm) (fam.) testa plà.
- Raramente (av): da ràir.
- Rare volte: da ràir;
- Rasente (av): a brus.
- Rasoio (sm): rasor; (rasoio elettrico): rasor elétrich; rasoio a lametta: rasor a machinëtta.
- Rassegnare (vt): (lett.) rëscontré, controlé, censì; (consegnare) rassegné, consigné, consegné, rende, restituì: rassegnarsi (vr): rassegnesse, arendse, adatesse, desse pas, pasiesse, chiné le spale.
- Rassicurante (agg.): sicurant, sicur.
- Rassicurare (vt): sicuré, assicuré, tranquilisé, , conforté, fé coragi, , fé cheur, ancoragé.
- Ravvedersi (vr): pentisse, arpijesse, arlevesse, convertisse, coregg-se, emendesse.
- Ravvedimento (sm): pentiment, conversion, emendassion.
- Razza (sf): rassa, progenia, gent, pòpol, famija, smens, sangh, sëppa, such; procreare: fé rassa.
RE[modifiché]
- Realizzare (vt): realisé, fé, compì, eseguì.
- Recalcitrante (agg.): ch'a tira 'd càuss tanme n'aso, teston, ostinà, resistent, ch'a colàbora pòch.
- Recalcitrare (vi): tiré 'd causs tanme n'aso, impontesse, ostinesse, intestesse, intestardisse, fé resistensa
- Recintare (vt): cinté, recinté, saré con la cinta.
- Recinto (sm): cinta, ciusa, cioenda; [fòra ‘d cinta :fuori dalla cintura daziaria]; cinta ‘d paj, palissada.
- Recitare il Rosario (espr): dì la coron-a.
- Reclamare (vt): reclamé, protesté, contesté, fé le rimostranse.
- Redentore: redentor, liberator.
- Redenzione: redension, liberassion, riscàt.
- Redigere: buté giù, compilé, scrive, redige.
- Redimere: redime, riscaté, liberé, salvé, riabilité.
- Regione: region. valba.
- Regola: régola, nòrma, màassima, usansa, costuma, mzura, misura, mësura, régola, moderassion.
- Remissione: armission,
- Rendere conto: rende cont; (chiedere a uno ragione delle sue azioni) Ciamé un a cont ëd soe assion.
- Rendiconto: rendicont,
- Reputazione (vt): arputassion, reputassion, stima, fama, (buona:) bon nòm; cattiva reputazione: brut nòm, dëscrédit, cativa reputassion, cativa nòmina.
- Residuo (vt): rest, resta, rimanensa, vansum, avans, vansroj, vansoiro, lòn ch’a-i resta, lòn ch’a-i vansa.
- Restituire (vt) (ridare) rende; dé andaré, ridé, ardé, restituì, rimborsé; (rendere conto) rende cont.
- Resto (sm): rest, resta, avans, òn ch’a-i resta, lòn ch’a-i vansa.
- Retroguardia (sf): retroguardia, scòrta, séguit.
- Rettile (sm): strusant. ch'a rabasta; rettili: reptij, rétij, serpent.
- Rettitudine (sf): giustissia, condission d'òm giust ch'osserva la lej, dritura, onestà, retitùdin, franchëssa, galantomism, lealtà.
RI[modifiché]
- Rialzare (vt): rialvé, riarlevé, riaussé, aussé torna, torné a aussé; (di prezzo) aumenté, aussé, arcaré, rincaré,
- Rialzo (sm): àussa, riàuss, arcar, rincar,
- Riassumere (vt): arsume, arpijé a servissi, arpijé an càrich, arpijé, ringagé; (compendiare) riassume, archeje, compendié, arcapitolé, ricapitolé.
- Riassunto (sm): sunt, arsunt, compendi, sìntesi, ricapitolassion, abresé.
- Ribaltare (vt): arvërsé, ranversé, sversé, ambussé, ribalté, stravaché; fé basculé.
- Ribellarsi (vr): arviresse; arvoltesse; solevesse; contesté (vt).
- Ribelle (sm): (sm) rivoltos; arviros; rivolussionari; contestator; (indocile) ostinà, difìcil; flon, dzubidient, indomàbil.
- Ribellione (sf): arvira, rivolussion, arvòlta, rivòlta; insurression; amutinament, amotinassion, solevassion.
- Richiedere (vt): ciamé, domandé, preghé, pretende.
- Ricompensa (sf): arcompensa, compens, onorari, armérit, retribussion, paga, ricompensa.
- Ricompensare (vt): arcompensé, armerité, contracabié, premié, arpaghé, retribuì.
- Ricorrere (vi): arcore, ricore, fé ricors, reclamé; (una data) avèje ricors; presentare un ricorso: dé un ricors; ritornare spesso: artorné, ricore, arcore, arvene; ricorrere a: fé ricors a..., adressesse a..., servisse de…, dovré.
- Ricostruire (vt): arcostruve, arcostruì, ricostruve, arfé, rifabriché, arfabriché.
- Ricostruzione (sf): ricostrussion, arcostrussion.
- Riconciliarsi (vr): arconciliesse, butesse d'accord, arfé la pas con.
- Riconciliazione (sf): riconciliassion, arconciliassion.
- Ricordare (vt): arcordé, ricordé, arciamé a la ment (a memòria), (far menzione) mensioné, mansioné, nomoné, memorié, comemoré; ricordarsi (vi): arcordesse, visesse, avisesse, arsovnisse.
- Ricorrente (agg.): ch’a ricor, ch’a torna mincatant, arcorent, ricorent; ch’a fà ricors (reclam); (sm) arcorent, reclamant, apelant, ricorent.
- Ricorrenza (sf): ricorensa, arcorensa, data memoràbil,.
- Ricorrere (vi): arcore, ricore, fé ricors, reclamé; (ritornare spesso) artorné, ricore, arcore, arven-e.
- Ricorso (sm): arcors, ricors, apel, reclam; ricorsi storici: artorn ëstòrich.
- Ridire: ridì, torné a dì, dì torna, ripete, arpete; [trovar da ridire a qualcuno: trové da dì a un].
- Ridosso (avv.) [a ridosso di]: dapara (dietro un albero: dapara a 'n erbo), (davanti al lume: dapara al ciàir), (mettersi dietro la porta: butesse dapara dla pòrta), (davanti a lui: dapara 'd chiel).
- Riempire (vt): ampinì, anoì, ampì, (cuc) farsì.
- Riferimento (sm): riferiment, riferta; in riferimento a: an rësguard, për rësguard a; punto di riferimento: punt ëd riferta (ëd riferiment); fare riferimento: arfesse a.
- Riferire (vt): riferì, conté, dì, fé savèj, rivelé; fé la spìa, fé rapòrt; (far riferimento) arfesse, fé riferiment, arciamesse; (ascrivere) atribuì, arconòsse, arporté, riporté a.
- Riferimento: riferiment, riferta; (fare riferimento) arfesse a.
- Riflettere (vi): (di luce) arbate, riflete; (pensare) riflete, pensé ansima, medité, misuré bin, peisé bin, ponderé, fé na riflession; (concernere) rësguardé, riguardé, arfesse a,
- Rigagnolo (sm): arianòt.
- Rigenerare (vt): argeneré, rigeneré, regeneré, arnové.
- Rigenerazione (sf): rigenerassion, neuva nàscita, neuv nassiment.
- Rigoglioso (ag): fiorì, viv, vigoros, spompos, pompos, esuberant.
- Riguardare (vt) riguardé, rësguardé, argoardé, torna guardé, torné a guardé; (aver riguardo) avèj riguard, avèj d’atension, guerné, guardé, riguardé, cudì; (concernere) riguardé, avèj da fé con, antajesse (vr); riguardarsi (vr) guardesse, vardesse, pijesse varda, pijesse guarda; sté a la lontan-a.
- Riguardo (sm): rësguard; (avv.) riguardo a: riguard a, al rësguard de, ansìma; (per quel che mi concerne) riguard a mi; (aver riguardo) aveje riguard; (non aver riguardo per nessuno) aveje ‘d riguard a gnun; (aversi riguardo) aveisse ‘d riguard; (in considerazione di) për riguard; (per dovuta considerazione) për ògni bon riguard; (in considerazione di) për riguard; (in quanto a quell’affare) riguard a col afé; (senza rispetto) sensa riguard.
- Rilasciare, lassé andé, lassé, liberé [dé camin].
- Rilevare (vt): arlevé, riaussé, torné a ‘lvé; (fig) arlevé, spiché, evidensié, buté an evidensa, risalé, osservé.
- Rilevazione (sf): rilevassion, osservassion, nòta.
- Rilievo (sm): arlev, (scult) riliev, bass-riliev, àut-riliev; (fig) evidensa, arlev, riliev, spich, importansa; (osservazione) osservassion, rimpròcc.
- Rimanere (vi): resté, sté.
- Rimediare (vi): armedié, rimedié, buté armedi /rimedi, rangé, taconé, riparé, meisiné, comodé.
- Rimettere (vt): arbité, buté torna, torna buté; (restituire) armëtte, artorné, armandé, ritorné; (mettere via con cura) ardrissé; (scapitare, perdere) gioneje, perde; (mandare) spedì, mandé; (condonare) përdoné, dëscancelé ‘l débit; (rigermogliare) arbuté, argiché, argité; (restaurare) rangé, restauré, comodé, riparé; (vomitare): campé vìa, gumité, rigeté.
- Rimproverare (vt): arprocé, rimprocé, rimproveré, crijé, brajé, rusé, arbufé, arbrufé, arbrusché, maltraté, aussé la vos, mortifiché, (fam) pentné, lavé la testa.
- Rimuovere; tramué, tramuvé, bogé, dësplassé, sposté; (deporre) licensié, lassé liber; (togliere) gavé.
- Rincasare (vi): torness-ne a ca; rincasare tardi: bate la diana.
- Rincorrere (vt): core da press (dapress) a un.
- Rincrescere (vi): dëspiasèj, rinchërse, ringreté, argreté, regreté; quanto mi dispiace: s’am rincress!
- Rincrescimento (sm): rinchërsiment, dëspiasì, ringret, aringret, regret.
- Rimproverare (vt): arprocé, rimprocé, crijé, brajé, rusé, arbufé, arbrufé, arbrusché, maltraté, aussé la vos, mortifiché, (fam) pentné, lavé la testa.
- Rinomato (agg.): avosà, conossù, bin cognossù, famos, arnomà, arnominà.
- Rinsecchire (vt): sëcché, arsëcché, arsëcchì; (di persona) vnì màire, vnì në stech, stëcchisse.
- Riparazione (sf): riparassion (dij dani, d’ingiuria).
- Riparo (sm): arpar, ripar, difèisa, protession, sosta; (fig) armedi, rimedi. Al riparo: a l'abrì, a la sosta.
- Ripetere (vt): arpete, ripete, arfé, rifé, tornè a dì; (duplicare) ardobié, rindoblé.
- Riportare (vt): arporté, torna porté, porté andaré, restituì; torna mné, armné, armené; (riferire,) riferì, conté, (iron.) subié, fé ‘l pòrta pachèt; (conseguire) oten-e, otnì; guadagné, vagné; (mat.) porté.
- Riposare (vi): arposé, riposé; (vr) arposesse, riposesse.
- Riposato (ag): arposà, riposà.
- Riposo (sm): arpòs, ripòs, rechie, arlass; (mandare in pensione) a ripòs, an pension, buté a ripòs; intervallo di riposo: arlass, rescamp; un breve riposo: arfial, arfiaj.
- Ripudiare (vt): arpudié, ripudié, ardudé, rifudé, arneghé.
- Risaltare (vi): arsauté, rissauté, torné a sauté; (distinguersi) risalté, spiché, arlevé, rilevé, fé spich; dëstachesse.
- Risalto (sm): risalt, arlev, riliev, spich, dëstach.
- Riscattare (vt): riscaté, liberé, svincolé, dëspoteghé, dësampegné, riavèj, ricompré, ricaté, arcaté; riscattarsi (vr): arfesse, riscatesse, redimse.
- Riscatto (sm): riscat, redension, liberassion, svincol; trattare il riscatto dei prigionieri: traté ‘l riscat dij përzoné.
- Risolversi (vr): ciapé la risolussion, decidse, desse ardriss.
- Riscattare (vi): riscaté, redime, liberé, svincolé, dëspoteghé, riavèj, ricompré, ricatè, arcatà. riscattarsi (vr): arfesse, riscatesse, redimse.
- Rischio (sm): arzigh, risigh, asar, asard.
- Rischioso (agg.): arzigos, risigos, asaros, asardos.
- Rischiarare (vt): fé ciàir, fé cèir, s-ciairì, anluminé, fé lus; ars-ciairé, (fig) s-ciairì, spieghé.
- Risentimento (sm): fot, arsentiment, risentiment, ameror (f.).
- Risentirsi (vr): arsentisse, ofendse, pijess-la, pijess-la mal, avèiss-la a mal.
- Risentito (agg.): arsentì, ofèis, anrabià.
- Riserva (sf) (di caccia) bandìa.
- Riservare (vt): riservé; (serbare) guerné, conservé, buté da banda.
- Risiedere (vi): sté, avej la cà, logé.
- Risoluzione (sf): risolussion, rissolussion, arsolussion.
- Risolvere (vt): risòlve, decide, definé, stabilì; (vr) decidse, desse ardriss; pijé na risolussion; (di malattia) pijé na bon-a piega (na piega grama).
- Risparmiare (vt): buté da part.
- Rispettare (vt): rispeté, porté rispet, avèj ‘d riguard, riverì, onoré, rende onor, esse rispetos ëd,
- Rispetto (sm): rispet, riguard. rispetto a: visavì ëd; con rispetto parlando: con rispet parland, parland con bon rispet, con bon rispet parland; rispetto umano: rispet uman; (saluto) ij mè rispet.
- Risplendere (vi): risplende, splende, luse, arluse, splendrì.
- Rispondere (vt) rësponde, risponde; repliché, rëscontré; (rispondere al saluto) rende ‘l salùt.
- Ristabilire (vt): ristabilì; (restituire) rende, dé andaré, restituì, ridé, ardé; (ristabilirsi): guarì, varì, arpijesse, ristabilisse.
- Risvegliare (vt): dësvijé.
- Risveglio (sm): dësvij, dësvijesse; (fig.) arpijesse.
- Rituale (agg. e sm): ritual.
- Riunire (vt): riunì; (ricongiungere) artaché, riunì; (adunare) raduné, riunì, cheuje ansema, buté ansema.
- Riuscire a...: esse bon a…
- Riva (sf): riva, rivera, arvera, sponda, bòrd, broa.
- Rivelare: arvelé, rivelé.
- Rivolgere (vt): arviré, argiré, arvolté, bolversé; (indirizzare) adressé, indirissé; andé vers, arviaré.
- Rivolta (sf): arvira.
- Rivelarsi: arvelesse.
RO[modifiché]
- Rompere (vt): brisé, rumpe, ronte, fracassé, s-ciapé, cassé.
- Rotolare (vi): rotolé, anrotolé, anrolé, rolé; cadere rotoloni: robaté, rubaté.
- Rovesciare (vt): anvërsé, ranvërsé, vërsé (di barca o veicoli) de 'l gir, capoté, (di pioggia) vnì a verse, arversesse.
- Rovescio (a): arvers.
- Rovina (sf): rovin-a; ruin-a; in rovina: a rabel.
- Rovinare (vt): ruiné, guasté, vasté, s-ciapé, fé a tòch, dësblé, mandé 'n malora; (sciupare) sgairé; (crollare): droché, crolé, prové, tombé.
- Rovistare (vt): sgaté, rumé, armus-cé.
RU[modifiché]
- Rubare (vt): robé; [robé sël pèis; robé ‘l cheur; robé ‘l mesté].
- Rudimenti (smp): rudiment, prima dreta; non conoscere i rudimenti di qualcosa: Nen savèj l'abecé.
- Ruggine (sf): ruso (dël fer) ; (malattia del frumento) carbon, ruso; arrugginirsi: pijé la ruso; (della pelle) ruso dla pel, lola.
- Ruggire (vi): breugé, brajé.
- Ruggito (sm): breugg, braj.