Nino Costa/Le busche d'òr

Da Wikisource.

Artorn


Le busche d'òr[modifiché]


’i-j penso, la memòria am lo precisa:
le giàire ëd Pò lusente al sol d’istà,
e l’òm: un vèj robust, la testa plà,
dëscàuss, mach con le braje e la camisa.

A siassava, a siassava, squacionà,
la giàira fin-a, la sabiëtta grisa,
la nita spòrca … për trové na frisa,
na paja d’òr: l’arsorsa dla giornà.

Dòp d’anlora i l’hai vist còse e person-e:
le birbe a spass, ij giust sota process,
anime triste an gir, anime bon-e
e, mës-cià ansema, ël bin e 'l mal: la vita.
… Ma im lo ricòrdo com a fùissa ades