Lenga piemontèisa/Gramàtica piemontèisa/Morfologìa/Verb/Coniugassion dij verb regolar/I Coniugassion

Da Wikisource.

Artorn


Prima coniugassion regolar (...é)[modifiché]

I arportoma un verb transitiv, con ausiliar "avèj". Për ij verb intransitiv che a deuvro l'ausiliar "esse" a basta sostituì le vos dël verb "avèj" con le corispondente (istessi temp e meud) dël verb "esse".

La prima coniugassion piemontèisa a l'é cola che a l'anfinì present a seurt an "...é ". La "é " a l'ha l'acsan aùss, e donca a l'é pronunsià strèita, an manera che a smija a la pronunsia dl'anfinì dla prima coniugassion fransèisa (dont a l'é diferenta la grafìa). La magioransa dij verb a fà part ëd costa coniugassion.

Ël verb laudé

MEUD INDICATIV
Present Ampërfét Passà Passà lontan Trapassà Trapassà lontan Futur sempi Futur anterior
mi i laudo

ti it laude

chiel a lauda

noi i laudoma

voi i laude

lor a laudo

mi i laudava

ti it laudave

chiel a laudava

noi i laudavo

voi i laudave

lor a laudavo

mi i l'hai laudà

ti it l'has laudà

chiel a l'ha laudà

noi i l'oma laudà

voi i l'eve laudà

lor a l'han laudà

mi i laudere

ti it laudéres

chiel a lauder

noi i laudero

voi i laudere

lor a laudero

mi i l'avìa laudà

ti it l'avìe laudà

chiel a l'avìa laudà

noi i l'avìo laudà

voi i l'avìe laudà

lor a l'avìo laudà

mi i avire laudà

ti it avires laudà

chiel a avir laudà

noi i aviro laudà

voi i avire laudà

lor a aviro laudà

mi i laudrai

....(mi i laudreu)

ti it laudras

chiel a laud

noi i laudroma

voi i laudreve

lor a laudran

mi i l'avrai laudà

ti it l'avras laudà

chiel a l'avrà laudà

noi i l'avroma laudà

voi i l'avreve laudà

lor a l'avran laudà


Meud congiuntiv
Present Ampërfét Passà Ttrapassà
che mi i lauda

che ti it laude

che chiel a lauda

che noi i laudo

che voi i laude

che lor a laudo

che mi i laudèissa

che ti it laudeisse

che chiel a laudèissa

che noi i laudeisso

che voi i laudeisse

che lor a laudeisso

che mi i l'àbia laudà

che ti it l'àbie laudà

che chiel a l'àbia laudà

che noi i l'àbio laudà

che voi i l'àbie laudà

che lor a l'àbio laudà

che mi i l'avèissa laudà

che ti it l'avèisse laudà

che chiel a l'avèissa laudà

che noi i l'avèisso laudà

che voi i l'avèisse laudà

che lor a l'avèisso laudà


Meud condissional
Present (*) Passà
mi i laudrìa

ti it laudrìe

chiel a laudrìa

noi i laudrìo

voi i laudrìe

lor a laudrìo

mi i l'avrìa laudà

ti it l'avrìe laudà

chiel a l'avrìa laudà

noi i l'avrìo laudà

voi i l'avrìe laudà

lor a l'avrìo laudà


Meud imperativ
Present Futur
- - - -

lauda

ch'a lauda

laudoma

laudé

ch'a laudo

- - - -

it laudras

a laud

i laudroma

i laudreve

a laudran


Meud ampërsonaj
Anfinì Partissipi Gerundi
Present Passà Present Passà Present Passà
laudé avèj laudà - - - - laudà laudand (laudanda)

(an laudand)

avend laudà

Nòta: Ël futur sempi a l'ha desinense rai, ras, ..., etc. coma régola. Se però la radis dël verb a finiss con ij grup: consonant + l, oppure consonant + r, la desinensa a dventa erai, eras, ..., etc.. Coma esempi, 'l futur sempi dël verb parlé a l'é:

mi i parlerai, ti it parleras, chièl a parlerà, noi i parleroma, voi i parlereve, lor a parleran

Son as aplica 'dcò ai verb dont la radis a finiss con ---i, com ant ël verb mastié.

L'istessa régola as àplica al condissional present. Antlora mi i laudrìa, ma mi i parlerìa, etc.

Notoma che se la final dla radis a l'é na --r a ven seguìa la régola general : pioré a fà al futur: mi i piorrai, etc.. Fòrse costi a son j'ùnich cas ëd dobia vera nen precedùa da ë (ma as dis ëdcò mi i piorerai).

I arciamoma 'l verb mangé për arcordé la grafìa e la fonética për ël son dla "g dossa" seguìa da consonant:

mi i mangg-rai, ti it mangg-ras, chièl a mangg-, noi i mangg-roma, voi i mangg-reve, lor a mangg-ran


Verb iregolar dla prima coniugassion[modifiché]

I l'oma quat verb iregolar. I notoma che 'dcò ij corispondent italian a son iregolar. Costi a son:

dé , sté, fé, andé.

Ij verb dé, sté a l'han le mideme iregolarità, e a deuvro le mideme desinense. Për comodità scrivoma tuti i temp iregolar ëd tuti costi verb. J'àutri temp a seguo le régole. An parentesi a son scrite le variassion giuste da na mira gramatical.

Verb DÉ[modifiché]

  • Present indicativ mi i dago (mi i don), ti it das (ti it daghe), chiel a da, noi i doma, voi i deve, lor a dan
  • Ampërfét indicativ mi i dasìa, ti it dasìe, chiel a dasìa, noi i dasìo, voi i dasìe, lor a dasìo
  • Futur indicativ mi i darai (mi i dareu), ti it daras, chiel a darà, noi i daroma, voi i dareve, lor a daran
  • Present congiuntiv che mi i daga, che ti it daghe, che chiel a daga, che noi i dago, che voi i daghe, chre lor a dago
  • Ampërfét congiuntiv che mi i dèissa, che ti it dèisse, che chiel a dèissa, che noi i dèisso, che voi i dèisse, che lor a dèisso
  • Present condissional mi i darìa, ti it darìe, chiel a darìa, noi i darìo, voi i darìe, lor a darìo
  • Present amperativ - - - , (ti) dà, (chiel) ch'a daga, (noi) doma, (voi) i dé, (lor) ch'a dago
  • Futur amperativ - - - , (ti) it daras, (chiel) a darà, (noi) i daroma, (voi) i dé, (lor) a daran
  • Anfinì present
  • Partissipi passà dàit
  • Gerundi present dasend, an dasend

I notoma che 'l partissipi passà a l'é iregolar e parèj as treuva ant ij temp compòst. I notoma 'ncora che cost partissipi passà a ven modificà da partìcole përnominaj an coa. dàit a dventa da... coma pr'esempi : chièl a l'ha dàit , chièl a l'ha me.

Verb STÉ[modifiché]

A deriva da col ëd prima, an cambiand la radis "d..." ant la radis "st...". Donca:

  • Present indicativ mi i stago (mi i ston), ti it ëstas (ti it ëstaghe), chiel a sta, noi i stoma, voi i steve, lor a stan
  • Amperfet indicativ mi i stasìa, ti it ëstasìe, chiel a stasìa, noi i stasìo, voi i stasìe, lor a stasìo
  • Futur indicativ mi i starai (mi i stareu), ti it ëstaras, chiel a starà, noi i staroma, voi i stareve, lor a staran
  • Present congiuntiv che mi i staga, che ti it ëstaghe, che chiel a staga, che noi i stago, che voi i staghe, chre lor a stago
  • Amperfet congiuntiv che mi i stèissa, che ti it ëstèisse, che chiel a stèissa, che noi i stèisso, che voi i stèisse, che lor a stèisso
  • Present condissional mi i starìa, ti it ëstarìe, chiel a starìa, noi i starìo, voi i starìe, lor a starìo
  • Present amperativ - - - , (ti) stà, (chiel) ch'a staga, (noi) stoma, (voi) i sté, (lor) ch'a stago
  • Futur amperativ - - - , (ti) it ëstaras, (chiel) a starà, (noi) i staroma, (voi) i stareve, (lor) a staran
  • Anfinì present sté
  • Partissip passà stàit
  • Gerundi present stasend, an stasend

I notoma che 'dcò sì 'l partissipi passà a l'é iregolar e parèj as treuva ant ij temp compòst. I notoma 'ncora che cost partissipi passà a ven modificà da partìcole përnominaj an coa. stàit a dventa sta... coma pr'esempi : chièl a l'é stàit , chièl a l'é stàme.

Da noté la "ë" prostética dnans a la sconda përson-a singolar.

Verb FÉ[modifiché]

A l'ha 'dcò chièl j'istéss temp iregolarche i arportoma coma prima:

  • Present indicativ mi i faso (mi i fon), ti it fas (ti it fase), chiel a fa, noi i foma, voi i feve, lor a fan
  • Amperfet indicativ mi i fasìa, ti it fasìe, chiel a fasìa, noi i fasìo, voi i fasìe, lor a fasìo
  • Futur indicativ mi i farai (mi i fareu), ti it faras, chiel a farà, noi i faroma, voi i fareve, lor a faran
  • Present congiuntiv che mi i fasa, che ti it fase, che chiel a fasa, che noi i faso, che voi i fase, chre lor a faso
  • Amperfet congiuntiv che mi i fèissa, che ti it fèisse, che chiel a fèissa, che noi i fèisso, che voi i fèisse, che lor a fèisso
  • Amperfet congiuntiv (ëdcò) che mi i fasèissa, che ti it fasèisse, che chiel a fasèissa, che noi i fasèisso, che voi i fasèisse, che lor a fasèisso
  • Present condissional mi i farìa, ti it farìe, chiel a farìa, noi i farìo, voi i farìe, lor a farìo
  • Present amperativ - - - , (ti) fà, (chiel) ch'a fasa, (noi) foma, (voi) fé, (lor) ch'a faso
  • Futur amperativ - - - , (ti) it faras, (chiel) a farà, (noi) i faroma, (voi) i fareve, (lor) a faran
  • Anfinì present
  • Partissip passà fàit

Gerundi present fasend, an fasend

I notoma che, a l'istessa manera, 'l partissipi passà a l'é iregolar e parèj as treuva ant ij temp compòst. I notoma 'ncora che cost partissipi passà a ven modificà da partìcole përnominaj an coa. fàit a dventa fa... coma pr'esempi : chièl a l'ha fàit , chièl a l'ha me.

Verb ANDÉ[modifiché]

Com an Italian, sto verb a l'ha doe radis për vos diferente, tute doe nen sempe istesse.

  • Present indicativ mi i vado (mi i von), ti it vas (ti it vade), chiel a va, noi i andoma, voi i andeve, lor a van
  • Amperfet indicativ mi i andasìa, ti it andasìe, chiel a andasìa, noi i andasìo, voi i andasìe, lor a andasìo
  • Futur indicativ mi i andrai (mi i andreu), ti it andras, chiel a andrà, noi i androma, voi i andreve, lor a andran
  • Futur indicativ (ëdcò) mi i andarai (andareu), ti it andaras, chiel a andarà, noi i andaroma, voi i andareve, lor a andaran
  • Present congiuntiv che mi i vada, che ti it vade, che chiel a vada, che noi i vado, che voi i vade, chre lor a vado
  • Amperfet congiuntiv che mi i andèissa, che ti it andèisse, che chiel a andèissa, che noi i andèisso, che voi i andèisse, che lor a andèisso
  • Present condissional mi i andrìa, ti it andrìe, chiel a andrìa, noi i andrìo, voi i andrìe, lor a andrìo
  • Present condissional (ëdcò) mi i andarìa, ti it andarìe, chiel a andarìa, noi i andarìo, voi i andarìe, lor a andarìo
  • Present amperativ - - - , (ti) và, (chiel) ch'a vada, (noi) andoma, (voi) andé, (lor) ch'a vado
  • Futur amperativ - - - , (ti) it andras, (chiel) a andrà, (noi) i androma, (voi) i andreve, (lor) a andran
  • Futur amperativ (ëdcò) - - - , (ti) it andaras, (chiel) a andarà, (noi) i andaroma, (voi) i andareve, (lor) a andaran
  • Anfinì present andé
  • Partissip passà andàit, andà
  • Gerundi present andasend, an andasend (andasand)