Rino Serra/Garcia Lorca/038

Da Wikisource.

A-I SON D’ÀNIME CH’A L’HAN…[modifiché]

A-i son d’ànime ch’a l’han
Stèile celest,
Matinà ‘nfiapìe
Tra le feuje dël temp
E canton pur
Ch’a conservo ‘n vej
Rumor ëd nostalgìa
E seugn.

Àutre ànime a l’han
Ëspetr doleuri
Ëd passion. Fruta
Con ij verm. Arson
Ëd na vos brusà
Ch’a ven da leugn
Coma na corent
D’ombre. Arcòrd
Veuid ëd pior
E fërvaje ‘d basin.

Mia ànima l’é madura
Da ‘n pò ‘d bel temp
E as ësfërvaja
Pien-a ‘d misteri.
Pere giovanij
Rosià dal seugn
A dròco dzor l’eva
Dij mè pensé.
Minca pera a dis:
“Dio a l’é tant lontan !”

Fërvé dël 1920